Sfintele afaceri ale Bisericii Ortodoxe. Topul celor mai bogate eparhii ale BOR și ce profituri au declarat la Finanțe

Patriarhia Română și eparhiile BOR care și-au declarat la Ministerul Finanțelor bilanțurile contabile pe anul trecut au raportat un excedent financiar de peste 33 de milioane de lei, adică aproximativ 7,5 milioane de euro. Nu toate eparhiile și-au depus însă aceste bilanțuri, conform site-ului Ministerului de Finanțe, de asemenea neexistând date publice nici despre bilanțurile financiare ale entităților strict economice ale BOR. Multe eparhii au obținut profit și din activități economice (producerea și vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic și alte obiecte bisericești), altele însă au declarat profit obținut doar din activități fără scop patrimonial (cotizații, donații).

Spre exemplu, nu există date publice la Ministerul Finanțelor pentru Trinitas și Basilica, organele de presă ale Patriarhiei, însă agenția de turism a Patriarhiei, Basilica Travel (care se ocupă cu organizarea pelerinajelor) a raportat pe 2014 un profit de 513.000 lei, adică aproximativ 115.000 euro.

Cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureștilor, condusă de Patriarhul Daniel, cu un excedent financiar obținut în 2014 de 7,42 milioane lei, adică aproximativ 1,67 milioane euro (în creștere cu peste 270.000 euro față de anul precedent). Veniturile acestei eparhii au fost anul trecut de 59 milioane lei, adică în jur de 13,4 milioane euro.

Topul celor mai bănoase 5 eparhii ale BOR este completat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, care a raportat un profit pe 2014 de 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro), de Episcopia Sloboziei și Călărașilor, cu un profit pe 2014 de 3,2 milioane lei (aproximativ 700.000 euro), de Arhiepiscopia Timișoarei, cu un profit de 3,11 milioane lei (aproximativ 700.000 euro) și de Episcopia Slatinei și Romanaților, cu profit de 2,31 milioane lei (aproximativ 520.000 euro).

Singurele două eparhii care au declarat pierderi în 2014 sunt Arhiepiscopia Craiovei, cu un minus de 2,36 milioane euro, și Episcopia Severinului și Strehaiei, cu un minus de 76.000 euro.

Profiturile totale ale Patriarhiei și eparhiilor în 2014, așa cum apar declarate la Ministerul de Finanțe (unele nu au depus bilanțurile contabile):

1. Arhiepiscopia Bucureștilor: 7,42 milioane lei (aproximativ 1,67 milioane euro). Eparhia condusă de Patriarhul Daniel a adus un plus de 1,2 milioane lei față de anul precedent. Din activități economice, eparhia bucureșteană a declarat o pierdere de aproape 200.000 de euro (877.000 lei).

2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei: 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro). Profitul din activitățile economice ale eparhiei conduse de ÎPS Teofan au fost de 6,33 milioane lei (1,42 milioane euro).

3. Episcopia Sloboziei și Călărașilor: 3,2 milioane lei (aproximativ 700.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Sub conducerea Episcopului Vincențiu, profitul eparhiei a crescut de aproape trei ori față de anul precedent. Eparhia nu a raportat activități economice.

4. Arhiepiscopia Timișoarei: 3,11 milioane lei (aproximativ 700.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Ioan a obținut un profit total aproape similar cu anul precedent, raportând un profit din activitățile economice de 1,28 milioane lei (aproape 290.000 euro).

5. Episcopia Slatinei și Romanaților: 2,31 milioane lei (aproximativ 520.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Eparhia condusă de PS Sebastian a avut un profit aproximativ similar cu anul precedent.

6. Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului: 2,3 milioane lei (aproximativ 500.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Profitul eparhiei conduse de ÎPS Calinic a fost aproximativ similar cu cel din anul precedent.

7. Patriarhia Română (Administrația patriarhală): 1,43 milioane lei (aproximativ 320.000 euro). Deși a avut venituri din activitățile economice de 42,9 milioane lei (9,66 milioane euro), Administrația patriarhală din București a ieșit pe minus la acest capitol, cu o pierdere raportată de 106.000 lei (în jur de 24.000 euro).

8. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului: 1,26 milioane lei (aproximativ 285.000 euro). Fără să aibă activități economice, eparhia condusă de ÎPS Ioachim a raportat un profit de aproape 10 ori mai mare ca în anul precedent.

9. Episcopia Alexandriei și Teleormanului: 1,13 milioane lei (aproximativ 250.000 euro). Eparhia condusă de PS Galaction a raportat profit din activități economice de 996.000 lei (aproximativ 224.000 euro).

10. Episcopia Covasnei și Harghitei: 1,02 milioane lei (aproximativ 230.000 euro). Eparhia lui PS Andrei și-a dublat profitul față de anul precedent. Cu toate acestea, în 2014, nu a reușit să marcheze întreg profitul obținut din activitățile economice, de 2,21 milioane lei (aproape 500.000 euro), ieșind pe minus la activitățile nepatrimoniale.

11. Episcopia Oradiei: 656.000 lei (aproximativ 147.000 euro). Fără să raporteze activități economice pe 2014, eparhia condusă de PS Sofronie a scos un profit de peste 6 ori mai mare față de anul precedent.

12. Arhiepiscopia Sibiului: 620.000 lei (aproximativ 140.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Laurențiu Streza a reușit o performanță financiară negativă: profitul de pe 2014 este de aproximativ 14 ori mai mic decât în anul precedent, în condițiile în care a raportat un profit din activități economice de 3,93 milioane lei (aproximativ 885.000 euro).

13. Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei: 580.000 lei (aproximativ 130.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Ciprian a raportat profit din activitățile economice de peste 5 milioane lei (1,12 milioane euro). Profitul total raportat în 2014 este de 4 ori mai mare ca în anul precedent.

14. Arhiepiscopia Aradului: 442.000 lei (aproximativ 100.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Timotei a raportat un profit dublu față de anul precedent, cu 346.000 lei (aproximativ 78.000 euro) profit doar din activitățile economice.

15. Episcopia Caransebeșului: 255.000 lei (aproximativ 57.000 euro). Eparhia condusă de PS Lucian Mic și-a triplat profitul față de anul precedent, fără să raporteze vreo activitate economică.

16. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (Direcția Fondului Forestier Bisericesc): 180.000 lei (aproximativ 40.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Pimen nu are bilanțul contabil publicat pe Ministerul Finanțelor.

17. Arhiepiscopia Târgoviștei: 146.000 lei (aproximativ 33.000 euro). Fără să aibă raportate activități economice, eparhia condusă de ÎPS Nifon a raportat un profit de aproape 9 ori mai mic față de anul precedent, cu o scădere de peste 1 milion de lei.

18. Arhiepiscopia Tomisului: 63.000 lei (aproximativ 14.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Teodosie a scos un profit mai mic decât în anul anterior, deși a avut venituri de aproximativ 2,5 milioane de euro.

19. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului: 17.000 lei (3.800 euro). Eparhia condusă de ÎPS Andrei a obținut un profit mult mai mic decât în anul precedent, pierzând în activitățile economice ce a câștigat din cele nepatrimoniale, după cum arată bilanțul contabil de la Ministerul de Finanțe.

20. Episcopia Strehaiei și Severinului: – 339.000 lei (aproximativ 76.000 euro). Eparhia condusă de PS Nicodim nu a avut venituri din activități economice, și a ieșit pe pierdere în 2014. Anul anterior, reușise să obțină un profit modest, de aproape 9.000 de lei (2.000 de euro).

21. Arhiepiscopia Craiovei: – 10,5 milioane lei (aproximativ 2,36 milioane euro). Eparhia condusă de ÎPS Irineu a avut mari pierderi în 2014, deși a obținut profit din activități economice de 3,48 milioane lei (aproximativ 780.000 euro). Anul anterior, obținuse un profit de peste 300.000 lei.

25 de milioane de euro de la stat, pentru Catedrala Mânturii Neamului și biserici, în 2014

Guvernul și autoritățile locale au alocat sume importante de la buget în 2014, pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului și pentru lăcașurile de cult. La București, pentru proiectul gigantic al Bisericii Ortodoxe Române, au mers în total aproape 12 milioane de euro, strânși atât de Guvern, cât și de câteva primării și consilii județene. Pentru restul bisericilor din țară, autoritățile au scos din bugete, fiecare după posibilități, tot cam atât: cel puțin alte 12 milioane de euro, după cum au arătat datele centralizate de gândul, de la autoritățile contactate.

În 2014, BOR a primit de la stat aproape 12 milioane de euro, doar pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului. În total, doar Guvernul a alocat în 2014, an electoral cu alegeri prezidențiale și europarlamentare, aproape 30 de milioane de euro pentru construirea și repararea bisericilor, sumă de aproape patru ori mai mare față de anul precedent, 2013, lipsit de scrutinuri.

În 2014, cele mai darnice autorități locale cu bugetul bisericilor au fost Primăria sectorului 1 din București, cu peste 3,2 milioane euro alocați bisericilor, Consiliul Județean Hunedoara (peste 900.000 de euro), Consiliul Județean Cluj (aproape 800.000 de euro), Consiliul Județean Harghita (aproape 700.000 de euro) și Primăria Bacău (peste 630.000 de euro).

Au existat însă și autorități locale care nu au alocat niciun leu bisericilor în 2014 – Brașov, atât Consiliul Județean, cât și Primăria, Primăria Craiova, Primăria Sibiu, CJ Botoșani, CJ Galați, CJ Ialomița, CJ Vâlcea, CJ Teleorman sau CJ Sălaj.

De ce nu sunt impozitate veniturile Bisericii

Potrivit Codului Fiscal, veniturile realizate de unitățile bisericești din donații și din activități economice (producerea și vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic și alte obiecte bisericești etc. ) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri precise. Este vorba de întreținerea și funcționarea unităților de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), de lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a locașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, dacă sunt sunt folosite pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități non-profit ale cultelor religioase.

Potrivit site-ului Patriarhiei, în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcționează în prezent 785 de instituții și servicii sociale, dintre care: 158 cantine sociale și brutării, 51 instituții medicale și farmacii, 85 centre de zi pentru copii, 63 centre educaționale, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidențiale pentru vârstnici, 29 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 38 grădinițe sociale și after-school, 14 locuințe protejate, 94 centre de informare, consiliere și resurse, o instituție de învățământ pentru adulți, 21 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice și ale traficului de persoane), 21 campusuri de tabără și alte 117 de instituții sociale cu specific diferit. De asemenea, la nivelul eparhiilor se află în derulare 576 de proiecte și programe sociale, dintre care 430 finanțate din fonduri proprii, 53 cu finanțare publică, 36 cu finanțare externă și 57 cu finanțare mixtă.